Intru aducere aminte

Acum o buna bucata de vreme (cam prin liceu, hahahahahaha) am inceput sa scriu sub imperiul anumitor impulsuri si a unor influentze din cartile de antropologie culturala pe care le savuram (in special cartea "Diavolul" a lui Alfonso M. di Nola, v-o recomand cu caldura, avand certitudinea la un moment dat ca nu-i dracu' asa de negru :)) ), o carte pe care si acum visez sa o finalizez candva. Nu mi-am propus un anume an sau moment cand sa o termin, deoarece mai scriu la ea in functie de stare, inspiratie si alte criterii de acest gen. Ma simt bine cand stiu ca nu am nici un deadline.
Asadar, am intitulat cartea in limba romana "Intalnire cu Nimeni" sau pe limba engleza "Hello, my name is Nobody" (cine e curios sa afle cine e acest Nimeni va afla dintr-o multime de carti benefice spiritului, si nu ma refer aici la carti de religie, catehism bla bla). Sincer, la inceput am zis ca vreau un roman, apoi am zis ca "om trai si-om vedea" ce va iesi si ce eticheta ii voi pune. Va pun la dispozitie spre lectura un pasaj din primul capitol al acestei carti. Sper sa va ciupeasca de undeva. Enjoy moving your eyes :P

" Vedeam numai oglinzi pe tavan…of ! am uitat ca sunt in putreda camera pe care am inchiriat-o pentru doua zile la un motel aflat la mama dracului in pustiul Arizonei. Ciudat loc; dadea fiori la fiecare reflexie a acelei oglinzi imense plina de praful ce nu mai fusese sters de un mileniu; camera avea un aspect relativ funebru…Aveam impresia ca ceea ce observam in sau prin acel ciob spalacit era o lume in care mai fusesem candva, dar ca si altceva, nu om, ci ca un cal necunoscand taina imblinzirii de catre om, o fiinta pe care dumnezeu o lasase feroce, de o salbaticie adamica, pe care stapanul pamantului o ura, sau, poate,venera… nu stiu.

Finetea materna a cearsafului cu care eram acoperit ma irita intr-un mod sufocant, parca ma inghitea in profunzimea sa albastra de satin ieftin si spalat la infinit. M-am ridicat transpirat si imaginile imi disparura si ma simteam ca si cum as fi primit o palma de la o femeie incredibil de frumoasa pe care avusesem impulsul sa o ciupesc de fund sa vad daca e reala…eram ametit. Am gasit repede un raspuns pueril la acest discomfort : fusesem obosit cand venisem si bausem cam mult. Prea mult ?… Mirosul de acvariu din aceasta camera nu ma deranja, mi-am luat pachetul de tigari de pe pervaz si-am aprins tacticos un rest inceput de vreo trei ori, m-am indreptat spre geam ca sa privesc noaptea care se infatisa cu un fel de erotism fad in fata mea. Singurul lucru bun din aceasta vagauna nesfarsita era intunericul, dar o schelalaiala grava tulbura perfectiunea cereasca si stateam nepasator, dar cu inima cat un ac cu gamalie si priveam cum receptionerul motelului, un ins cu figura de patriarh si cu burta de hangiu medieval, cu maini prea scurte incapabile sa o cuprinda, iesise, din lipsa de somn, sa vaneze coioti . Statea pe o buturuga si detuna sacadat dintr-un Smith&Weson, insa pana si cartusele isi pierdeau precizia datorita plictiselii cu care erau trase de catre grasan, care apasa cu o lincezeala devoratoare pe tragaci …Statea acum cu capul sprijinit de mana sa unsuroasa si paroasa, si pe jumatate adormit, incerca sa traga si sa gaureasca luna parca ar fi fost o banala moneda." (restul some other time) ...