Some windows should never be opened

...este motto-ul unui film "panicant" pe care l-am vazut recent - Secret Window, cu Johnny Depp. Desi, este mai vechi, Depp joaca rolul magistral al unui scriitor cu multipla personalitate, care ajunge sa transpuna in realitatea sa concreta realitatea bolnava a uneia dintre scrierile sale, intitulata sugestiv, Secret Window. Vi-l recomand cu caldura...trebuie doar mood.

Dar nu despre acest film doresc sa vorbesc aici si mai ales acum cand afara e un super soare si un mega frig.

De sambata incoace am intrat in "concert mode" (Joi, 14 Februarie am concert in Lord's de la ora 22). Am repetat cu trupa in draci si ma simt foarte in forma, sigur pe noi, sunam inchegat si chiar bine. Totusi, publicul va decide. Respect intotdeauna parerea publicului pentru care cant. Am un fior din acela cum aveam in liceu cand cantam cu primele trupe. Toata ziua numai blues si funk. Visam ritmic si credeam in puterea muzicii. Pana in ziua de azi cred cu aceeasi tarie ca limbajul muzical poate depasi granitele oricarei pudori, oricarei lipse neinspirate de cuvinte si gesturi, oricarei ezitari de a face un pas hotarat inainte, oricarei tendinte de a schimba ceva in viatza ta.

Ieri la repetitii am stat la un moment dat si am studiat playlist-ul pe care ni l-am ales pentru concert. Si atunci s-a deschis in mintea mea o fereastra din trecut. Versurile si piesele in sine isi aleg exponentii, isi aleg "purtatorii de cuvant". Poate vorbesc anapoda pentru unii dintre voi, insa tind sa cred ca intre mine si stilul muzical prin care am ales sa ma exprim, exista o legatura dincolo de orice exprimare verbala. Exista diferite ferestre prin care vad in afara, doar ca sunt de dimensiuni variabile si mai ales de forme variate. De aceea percep lumea uneori in diferite forme si dimensiuni. Atat mi se da voie....sau atat imi dau eu voie ???
...precum spuneam, citeam playlist-ul nostru intr-o mica pauza de tigara si cu sigurantza fiecare din noi avem ceva in comun deep down inside cu, macar, una dintre piese. Si toti avem un punct comun in care ne ragasim toti : una dintra compozitiile noastre instrumentale. Se numeste Anger Management. O sa o auziti in Lord's cei care veti veni. In aceasta piesa, fiecare ne uitam la celalalt prin diversele ferestre pe care ni le-am permis sa le deschidem sau sa le pastram inchise. Toti ne privim diferit si de aceea am ajuns sa ne amestecam perceptiile in ceea ce trebuie si vrem de fapt sa exprimam prin sunete : "toti avem ferestre secrete, pe care fiecare dintre noi decidem la un moment dat sa le deschidem sau sa le pastram inchise pentru totdeauna". Fereastra mea secreta o voi deschide joi la concert. Am decis ca e bine sa las lumina sa mai intre prin ea. Ard de nerabdare si vibrez la fel de adolescentin sa ajund sa vad ce priveliste se afla dincolo de aceasta fereastra. Poate va intrebati de ce am decis sa o deschid ? .......... Pentru ca nu exista doar o fereastra secreta. Toate ferestrele noastre ascund secrete, pentru simplul fapt ca fiecare dintre noi, in parte, acolo sus in "mansarda noastra" .... suntem "a secret window" ...


Sesam, deschide-te ! / ?